Cât a pierdut România din “exportul de creiere”

Cel mai mult de câştigat au avut înşişi emigranţii şi ţările din Europa de Vest care i-au adoptat, în timp ce fenomenul a avut efecte dezastruoase pentru statele est-europene, accentuând declinul demografic şi limitând sever perspectivele de dezvoltare a economiei, cu ramificaţii pentru sectorul privat, competitivitatea economică şi convergenţa veniturilor populaţiei către media europeană. Emigrarea este privită inclusiv ca una dintre cauzele perpetuării corupţiei în politică.

Sunt concluziile unui raport al Fondului Monetar Internaţional (FMI) privind fenomenul migraţiei forţei de muncă pe axa Est-Vest în Europa, cu atât mai relevante pentru România după ce am aflat că suntem printre cei mai mari exportatori de resursă umană din UE: potrivit datelor ONU, diaspora românească este echivalentă cu aproximativ 17% din populaţia ţării. Tot de la FMI aflăm că fluxul invers, întoarcerea emigranţilor în ţările de origine, este foarte limitată, practic nesemnificativă statistic. Românii capabili să ridice ţara au cam fugit de ea.

“Migraţia economică având la bază liberul arbitru face parte din dezvoltarea economică. Prin plecarea în străinătate, emigranţii caută atât propria bunăstare, cât şi pe cea a familiilor rămase în urmă. Migraţia pe axa est-vest, în special a persoanelor bine pregătite profesional, bine educate, a adus beneficii ţărilor care au primit imigranţii şi, deci, Uniunii Europene în ansamblu. Migraţia reprezintă un indicator al succesului proiectului Uniunii Europene, care se bazează pe libera circulaţie ca principiu necesar pentru integrarea economică şi, în final, pentru creşterea veniturilor”, scriu experţii FMI în raportul “Emigrarea şi impactul economic asupra Europei de Est”, publicat miercuri.

Citește mai multe despre acest subiect pe economica.net.